Working for The New York Times

Să fii fotograf este de cele mai multe ori minunat, dar uneori “minunatul” devine chiar mai minunat. Pe la sfârșitul verii, am primit o cerere interesantă pe o adresă de email de la The New York Times, da, chiar The New York Times, cu întrebarea dacă aș vrea să colaborez cu ei pentru un articol despre Timișoara. Foto-editorul care m-a contactat mi-a spus că știe despre faptul că sunt un fotograf de portret, dar pare că mă pricep suficient de bine și la ceea ce ar putea fi numit “fotografie de călătorie”. Poate că seria mea “As I Found It” a dat, în sfârșit, roade.

Bineînțeles că am acceptat, apoi, cândva în septembrie, am și fost în Timișoara pentru un weekend prelungit. Tema mea a fost să urmăresc și să ilustrez un text foarte bun scris de un autor american, Andy Trincia, care chiar trăiește în Timișoara deja de o perioadă lungă de timp. Articolul este acum publicat, cu tot cu fotografiile mele. Adică puteți să analizați și cum mă descurc ca fotograf de călătorie, pe o temă dată. Sigur că nu este neapărat cel mai complex job pe care l-am realizat până acum, dar, este The New York Times, nu se întâmplă chiar în fiecare zi. Materialul îl puteți citi aici (necesită abonament).

Anastasia – 20 years since I started the project

It’s October, and as you surely know, it’s the month I usually meet Anastasia Olaru for our annual portrait, so here it is. This time, we have an anniversary edition, as it’s been 20 years since we started the project.

Everything started 20 years ago, in October 2003, when a very young Anastasia entered my studio for the first time. On that occasion, I made her a portrait without having a project in mind. Luckily, as a coincidence, Anastasia came to my studio again the following October, in 2004, and I took her a second portrait similar to the first one. From that moment, it was clear that this could be a long-term project, so we decided to meet each other again every October for as long as possible, annually repeating our portrait and adding new images to this set.

Continue reading “Anastasia – 20 years since I started the project”

Interviu pentru VICE Romania

E fain să ai un interviu în VICE, dar cred că e și mai fain când totul se întâmplă într-o gașcă onorabilă de artiști. Cei de la VICE au fost curioși să știe “cum ar trebui să fie o facultate de arte” în opinia mea și a unor colegi de-ai mei. Eu am vorbit despre relația mea cu școala în general, despre lucrarea mea de licență și despre lucrurile pe care le-am câștigat în facultate. Sigur, lucrurile vin și în contextul în care eu, alături de ceilalți intervievați (Andreea Tron, Lea Rasovszky, Mihai Zgondoiu, Paula Rusu și Ioana Ciolacu), am făcut parte din board-ul creativ Diploma Show de anul acesta. Citește interviul aici.

Interviu pentru Wall-Street.ro

Începe o nouă ediție de Diploma Show, iar în acest context, în calitatea mea de membru cu vechime al juriului, am vorbit cu Radu Pircă de la Wall-Street.ro despre fotografie și locul ei la momentul actual. Am vorbit despre noile etape de “democratizare” ale artei fotografice, despre cum își găsește locul un fotograf de carieră în lumea smartphone-urilor și a rețelelor sociale, precum și despre filozofii sau business în industria fotografică. De citit aici.

Filmul “Spioni de ocazie” a castigat “Premiul pentru film documentar” la Gala Premiilor UCIN 2023.

Vin cu o nouă veste bună: filmul documentar la care am colaborat pe partea de imagine, “Spioni de ocazie”, în regia Oanei Giurgiu, a obținut “Premiul pentru film documentar” la Gala Premiilor Uniunii Cineaștilor din România (UCIN) 2023. Acest premiu reprezintă o confirmare suplimentară, venind în completarea titlului de “Cel mai bun film documentar” pe care “Spioni de ocazie” l-a câștigat în primăvară la Gala Premiilor Gopo 2023. Astfel, “Spioni de Ocazie” a fost recompensat cu cele mai importante două distincții pe care industria cinematografică românească le-a avut de oferit în 2023.

Continue reading “Filmul “Spioni de ocazie” a castigat “Premiul pentru film documentar” la Gala Premiilor UCIN 2023.”

Poster pentru filmul “Libertate”

A venit vremea să adaug un nou afiș de film la colecția de postere pe care am adunat-o. De data aceasta este vorba despre afișul lungmetrajului “Libertate”, realizat de Tudor Giurgiu. Pentru proiectul acesta am fotografiat multe mâini cu numeroase arme, urmând un concept al celor de la GLITCH. Vă recomand să vedeți filmul care, începând cu 6 octombrie, va fi în cinematografe. Mă gândesc că veți sta mai confortabil în sală știind că am contribuit la realizarea afișului. Vedeți și fotografiile de mai jos cu ceea ce se vede din stradă sau din cinematograf.

Continue reading “Poster pentru filmul “Libertate””

Un mic record

Acum ceva vreme, am livrat cel mai mare print fotografic pe care l-am vândut vreodată, un mic record personal. Sigur, vorbesc de categoria print de autor, semnat și inseriat, în ediție limitată, adică un “limited edition print” cum se numește el în industrie. Iar dacă tot mi s-a întâmplat acest record, zic că e bine să scriu două rânduri, cât să împărtășesc și cu voi lucrurile care mă bucură.

Continue reading “Un mic record”

Interviu pentru 321sport – “On The Run cu Restivan”

Uite că nu vorbesc doar despre fotografie, în cazul în care credeați că doar la asta îmi stă gândul. Bine, aici nu e vorba de gând, ci de picioare, picioare în alergare, pentru că subiectul acestui podcast este running-ul.

Radu și-a numit podcast-ul “On The Run cu Restivan – un podcast cu oameni șmecheri care și aleargă” și a ajuns deja la episodul numărul 4. Radu încearcă să aducă în fața microfonului nu sportivi de performanță, ci oameni care au cu totul alte preocupări în viață, dar care așează sportul pe un loc destul de înalt între pasiunile lor. Apropo de titlul podcast-ului, nu știu eu cât de șmecher sunt, dar de alergat, alerg.

Continue reading “Interviu pentru 321sport – “On The Run cu Restivan””

Interviu pentru Revista Cultura

Corina Taraș-Lungu, redactor al Revistei Cultura, m-a invitat la o foarte frumoasă discuție despre fotografie, cultură și artă. Am atins mai multe puncte, mai ales cele în care fotografia devine un instrument de comunicare, de socializare, dar și fundament al unor posibile filozofii vizuale. Îmi imaginez că lucrurile discutate nu se aplică doar domeniului fotografic, ci și multor altor domenii. Context în care lectura acestui material ar putea fi utilă pentru o bună parte dintre voi. De citit aici.

Amzei Atunci și Acum

Zilele trecute s-a întâmplat ceva simpatic. Am participat cu una dintre imaginile document din colecția mea (și implicit colecția MuzeuldeFotografie.ro) la o expoziție numită ”Amzei Atunci și Acum”, organizată de The Institute împreună cu partenerii lor de la BAZA

Fotografia din arhiva mea, o vedere aeriană a centrului capitalei realizată în jurul anului 1920, în care este vizibilă și vechea hală a Pieței Amzei, este un element principal al expoziției, după cum se poate vedea și în imaginile atașate.

Organizatorii declară faptul că își propun să prezinte cele mai importante etape istorice ale Pieței Amzei și ale țesutului urban din zonă. Totodată, ei își doresc să genereze și un proces de consultare publică despre potențialul zonei în viitor.

Expoziția este încă deschisă, așa că vă invit să o vedeți. Totul se întâmplă în spațiile din zona Amzei ale Centrului Cultural al Primăriei Sectorului 1 (Platoul Amzei).