Pe străzile din Bangkok m-am întâlnit cu Buddha. Nu într-un sens religios ci fizic, pe trotuare, în case şi magazine, pe alei dosite, în depozite şi ateliere, în vopsitorii şi spălătorii, printre biciclete parcate, rufe şi resturi de fiare aruncate. Am intrat fără să vreau într-o enormă uzină ce se întinde pe suprafaţa unui cartier întreg unde zeci, poate chiar sute de oameni lucrează pentru acelaşi lucru. O industrie ciudată, în care Buddha este produs, chituit, vopsit şi lustruit, împachetat şi expus iar în ultimă instanţă, vândut. Un Buddha de cartier, urban, strălucitor, contrafăcut, lipsit de magie, aflat parcă în aşteptarea unui oricare templu.
