Mă atrage foarte mult marea. Sunt născut la oraș și îmi plac aglomerațiile urbane, dar mă fascinează apa. Mă simt bine în orașele de coastă, dar îmi place marea în orice fel. Cred că luciul infinit se potrivește cu gândurile mele, îmi place distanța pe care apa o acoperă, grafismul liniei orizontului și faptul că se întinde “cat vezi cu ochii”. Mă pasionează istoric și social vobind și îi recunosc meritele atât ca o graniță de netrecut cât și ca infrastructură de comunicație din punct de vedere naval. Locul de delimitare între pământ și apa îl văd ca fiind un tărâm al speranțelor, ideilor și meditației, o linie cu o energie specială.
