Dupa un succes notabil, fotografiile din articolul “1964 sau Un american la Bucuresti” capata noi valente. Cativa vizitatori (thx Ady, Surge) au observat o asemanare intriganta intre personajul numit “ghidul” pe insemnarile de pe fotografii si Henry Kissinger, celebrul secretar de stat american din mandatul presedintilor Ford si Nixon. Implicatiile ar fi notabile, asta inseamna ca H. Kissinger a participat direct si personal in recuperarea familiilor de evrei din Romania comunista. Probabil a fost implicat inclusiv in ceea ce priveste detaliile financiare. Se presupune ca statul israelian platea pentru fiecare evreu recuperat, se spune ca banii ar fi fost americani. Daca lucrurile se confirma, daca in fotografie este intr-adevar Kissinger, atunci cu siguranta banii au fost americani. Cu siguranta guvernul american a fost implicat in recuperarea evreilor din Romania in perioada lui Dej si poate si dupa.
After a notable success, the photographs in the article “1964 or An American in Bucharest” seem to unveil an inconvenient truth. Some of the visitors (thx Ady, Surge) have noticed the remarkable resemblance of the character named as “the guide” in the notes on the photograph with Henry Kissinger, the famous Secretary of State during the administrations of presidents Ford and Nixon. The implications would be notable, it would mean that Kissinger was directly and personally involved in the extraction of the jewish families from communist Romania. There is an assumption that the Israeli State was paying for each recovered jew and there has always been talks that the money came from the US. If this fact verifies, if in this photo the man we see is really Kissinger, than the theory of the American money is practically confirmed. Most definitely the US government was involved in the extraction of the jewish families from Romania during the administration of Dej and maybe after.
Oficial, Kissinger a vizitat Romania de doua ori. O data in august 1969, in calitate de consilier pentru probleme de securitate nationala al presedintelui Nixon si a doua oara in octombrie 2007 invitat de Realitatea TV la gala “Zece pentru Romania”. Neoficial (daca identitatea ghidului de confirma) se pare ca a venit inca din 1964 cu ocupatii mult mai interesante.
Officially, Kissinger visited Romania twice. First, in august 1969, as the National Security Advisor of president Nixon, and the second time in October 2007, as a guest for the “Zece pentru Romania” gala, hosted by Realitatea TV. If the identity of “the guide” proves to be him, he was in Bucharest in 1964 on unofficial business.
Dar hai sa vedem cine a fost Henry Kissinger. Conform Wikipedia, Kissinger s-a nascut într-o familie de evrei din orasul german Fürth. Fortat de persecutiile regimului nazist, în 1938, ajunge în New York, împreuna cu familia sa, obtinând cetatenia americana la 19 Iunie 1943. La scurt timp dupa obtinerea cetateniei, este recrutat în armata ai trimis ca translator de germana pe lânga Servicul de Contra-Spionaj al Armatei Americane. În timpul mandatelor lui Richard Nixon, Henry Kissinger i-a servit acestuia în calitate de Consilier pe Probleme de Securitate Nationala între 1969-1973 si mai târziu, ca Secretar de Stat (echivalentul Ministrului de Externe în Guvernul României) între 1973-1974. Kissinger ramâne la Casa Alba si pe timpul administratiei lui Gerald Ford, pastrând functia de Secretar de Stat între 1974-1977. In 1972 pregateste întâlnirea istorica dintre China si Statele Unite ale Americii, întâlnire ce marcheaza o incredibila, pentru acea perioada, “normalizare” a relatiilor celor doua state. În anul 1973 primeste Premiul Nobel pentru Pace si negociaza sfârsitul Razboiului de Yom Kippur, început prin invazia peninsulei Sinai de catre Egipt si a platoului Golan de catre Siria. Tot in 1973 CIA orchestreaza în secret debarcarea presedintelui ales al Republicii Chile, Salvator Allende, si îl sustine pe Augusto Pinochet ca înlocuitor al acestuia. Si in acest caz persista suspiciunea implicarii directe a lui Kissinger în operatiune. In 1975, Kissinger si Gerald Ford s-au întâlnit cu presedintele Suharto al Indoneziei. Cu acea ocazie, acestia si-au manifestat suportul pentru Suharto în invadarea Timorului de Est, ce a dus la masacrarea a peste 200.000 de oameni. Paraseste Casa Alba în 1976, odata cu alegerea lui Jimmy Carter ca presedinte. Continua sa joace roluri minore în administratiile Reagan si prima adiminstratie Bush. În 2002, presedintele George W. Bush îl delega pe Kissinger în conducerea unei comisii de investigare a evenimentelor din 11 Septembrie 2001. (sursa)
But let’s see who Henry Kissinger was. Born into a family of Jews in the German town of Furth, he and his family leave the country due to the persecution of the Nazi regime for the US, where they arrive in New York. They obtain American citizenship on the 19th of june 1943. Shortly after, he is recruited and sent as a German translator in the counterintelligence of the US Army. During the office of Richard Nixon, Kissinger is instated as National Security Advisor from 1973 until 1974, then is named Secretary of State. He remains as Secretary of State in the White House during the office of Gerald Ford until 1977.
In 1972 he is responsible for the historic meeting between China and the US, which at that time is a remarkable achievement, a “normalization” of their relationship during the Cold War. In 1973 he receives the Nobel Price for Peace and negociates the end of the Yom Kippur War, started with the Egyptian invasion of the Sinai peninsula and the Sirian invasion of the Golan plateau. Also in 1973 the CIA secretly orchestrates the replacement of Salvator Allende, the president of Chile at that time, with Augusto Pinochet. Kissinger’s direct involvement in this operation is still subject for debate. In 1975, Kissinger and president Gerald Ford meet with indonesian president Suharto. On this occasion, they both express their support in Suharto’s invasion of East Timor, which leads to the massacration of over 200.000 people.
Kissinger leaves the White House in 1977, with the beginning of the Jimmy Carter administration. He continues to have minor involvement in the Reagan administration and the first Bush administration.
In 2002, president George W. Bush delegates Kissinger in leading the inquiry commission in charge of the 9.11 investigation.(source)
Pentru cei ce nu au urmarit firul, revin cu povestea pe scurt. In urma cu cateva zile am identificat, scanat si publicat intr-un articol de pe blog-ul meu, cateva imagini realizate de un american in Bucuresti in septembrie 1964. Printre fotografii, majoritatea fiind amintiri personale, sunt prezentate trei scene de la imbarcarea intr-un avion Tarom pe aeroportul Baneasa a unor evrei ce paraseau tara spre Israel. Una dintre imagini ce prezinta doi oameni discutand, este notata simplu “ghidul”. Articolul a avut un succes important, in mai putin de o saptamana a fost citit de 15000 de oameni. Cativa dintre ei au semnalat asemanarea dintre barbatul numit “ghidul” si Henry Kissinger. Detalii si articolul original, aici.
For those of you who haven’t seen the entire story, here’s a resume: a few days ago I have found, scanned and published in an article on my blog a set of photographs taken by an American in September 1964 in Bucharest. Among the images, mostly with personal impressions of the photographer, are three photos of a Tarom plane boarding with jewish families leaving the country for Israel. One of the images represents two men talking and the only remark on the photo is “Guide- Rumania”.
The article has been an unexpected success, being read by 15.000 people in less than a week. Some of them have notice the remarkable resemblance between “the guide” and Henry Kissinger. Details and the original article in Romanian, here.
Intrebarea este simpla, personajul de mai sus este sau nu Kissinger?
The only question remaining: Is it or is it not Henry Kissinger?
destul de credibila povestea…insa nu inteleg cum pana acum personajele care au detinut filmul nu au vazut asemanarea…oricum, totul poate fi o simpla coincidenta si asemanare de personaje…
Kissinger inca nu avea functia de secretar de stat atunci cand a fost facuta fotografia. Probabil nu avea o notorietate suficienta, cine stie. Evident, poate fi o simpla coincidenta.
no, nici vorba de suprapunere. in 1964, H K avea 41 de ani, iar personajul din fotografie pare de cel putin 55 de ani. iar alt element ce disloca orice asemanare este barbia, mult mai pronuntata (alungita) la personajul de pe aeroport. iar daca aveti rabdare sa studiati pozele o sa descoperiti si neconcordanta santului aripii nazale.
coincidenta sau nu, povestea e interesanta si credibila. Fascinant este cum niste fotografii, aparent ale unui turist oarecare, povestesc atata istorie
Parul, fruntea si nasul sunt identice. Urechea arata la fel. Desenul profilului este fascinant de asemanator. Barbia pare mai pronuntata decat a lui HK dar in fotografia romaneasca este surprins vorbind. Barbia are o dinamica atunci cand vorbesti. Barbia dubla (gusa) pe care K o are, aici pare ascunsa de fular. Peste toate astea, HK avea atat motivul cat si posibilitatea de a se afla acolo. Pare omul potrivit pentru asta, are tot background-ul necesar. Aparenta diferenta de varsta nu este relevanta, daca ma uit la fotografiile cu mine sau in oglinda dimineata, intr-o zi par de 20 si in alta de 40. Depinde de cat am dormit, de stare, de cum bate vantul afara, etc.
Felicitari pentru site, e fff interesant
Nu cred ca e Kissinger, el nu ar fi putut sta ca un simplu cetatean in afara aeroportului, ca cineva sa-l fotografieze la doi pasi de el.
As vrea sa va trimit newssleterul meu “Buna dimineata, Israel!”, la ce adresa vi-l pot trimite?
@ Ion
barbia ascutita, pronuntata a personajului de pe aeroport nu e aceeasi cu a lui HK (vezi prima poza, randul 3 din montajul alcatuit de Alex, e facuta din acelasi unghi). barbia nu-si modifica forma in actul vorbirii oricat te-ai stradui sa te scremi in ilogisme.
iar in rest, cred ca glumesti. oricat de “mototolit” esti intr-o zi, nu poti avea parul grizonat o zi da, una ba…..
cred ca inainte de raspunsul, daca e sau nu e Kissinger, este intrebarea cine e americanul care facea pozele; ma indoiesc ca ar fi un simplu turist, chiar daca in 1964 (sigur erau din 1964 pozele ?) Ceausescu inca nu era la butoane, iar ‘serviciile’ erau mai discrete … totusi Romania nu era tocmai fara zgarda sa poata face orice turist poze … mai ales un american … mai ales la plecarea evreilor … si mai mult, sa pozeze aeroportul si avioanele; evident Kissinger era omul potrivit sa orchestreze o ‘rascumparare’ de evrei din Romania, poate mai ales pt ca inca era in umbra; so … who’s the tourist ?
Pt.restart. Ca sa fiu sincer, trecand peste ironia ta, imaginile din comparatia de mai sus nu sunt chiar relevante pentru ca lumina vine din directii diferite. Oricum daca tragi o linie intre nas si barbie in exemplele comparative o sa vezi ca unghiul in care cade e cam la fel. Daca iti imaginezi gusa pe sub fularul ala, barbia nu mai pare atat de proeminenta. Anyway, nu zic ca este el dar avem o potrivire de cel putin 80%, pentru mine e uimitor. Adica, la procentul asta, daca nu e el, e frasu’. Culoarea parului nu e relevanta. Tu vezi par grizonat iar eu vad mai mult o reflexe, un fel de irizare a fundalului peste par.
cei doi “seamana”mai mult daorita ochelarilor cu rama groasa,parului dat pe spate si “back-ground”-ului care poate naste o poveste atat de interesanta:)oricum,mi se pare trasa de par asemanarea.trasaturile si expresia celor doi sunt total diferite.oricum,cine vrea sa-si sa exerseze puterea imaginatiei,are un punct de plecare.so,go on…
Revelatia este spectaculoasa, dar nu poate fi confirmata definitiv decit cu ajutorul documentatiei istorice. Altfel, dupa cum se vede, devine o gilceava gen comentariile la fotbal: a fost ofsaid, n-a fost ofsaid. Ce sa-i faci, omul e o fiinta subiectiva…
In alta ordine de idei, vreau sa reamintesc ca dupa vreo 4-5 ani Nixon insusi a vizitat Romania. Asa ca ideea ca cel in poza ar fi Kissinger nu mi se pare chiar asa deplasata.
Dle Alex, bravo pt. expunere si preocupare, dar n-ati precizat nimic despre imprejurarile in care au fost gasite pozele (unde?, cine?, cum?). Intentionat pastrati misterul?
@Ady: Sursa este confidentiala :)
asta 100% nu e Kissinger
http://images.search.yahoo.com/images/view?back=http%3A%2F%2Fimages.search.yahoo.com%2Fsearch%2Fimages%3Fp%3DHenry%2BKissinger%26ei%3DUTF-8%26fr%3Dfptb-msgr%26fr2%3Dtab-web%26xargs%3D0%26pstart%3D1%26b%3D19%26ni%3D18&w=500&h=375&imgurl=static.flickr.com%2F175%2F443066030_bf006be32d.jpg&rurl=http%3A%2F%2Fwww.flickr.com%2Fphotos%2Fneustadt%2F443066030%2F&size=85.3kB&name=Bernardo+Neustadt+junto+a+Henry+Kissinger&p=Henry+Kissinger&type=JPG&oid=2ad940d27b7d9dc0&fusr=bernardo.neustadt&tit=Bernardo+Neustadt+junto+a+Henry+Kissinger&hurl=http%3A%2F%2Fwww.flickr.com%2Fphotos%2Fneustadt%2F&no=36&tt=13,315&sigr=11gla2pne&sigi=11eel2rnt&sigb=13sk44dv3&sigh=116ete4ou
“Se presupune ca statul israelian platea pentru fiecare evreu recuperat, se spune ca banii ar fi fost americani. Daca lucrurile se confirma, daca in fotografie este intr-adevar Kissinger, atunci cu siguranta banii au fost americani.”
Alex, ce importanta are cine dadea banii? Speculatia asta e cam inutila in context.
E aproape sigur ca banii erau platiti de Sohnut (Agentia internationala de repatriere a evreilor) care isi stringe banii din donatii. Cam cine crezi ca dona pt. Sohnut? In mod sigur, nu evanghelistii sau mormonii :)))
SUA, ca stat, au facut intr-adevar interventii, presiuni sau au oferit favoruri politice Romaniei (clauza natiunii celei mai favorizate, etc.) in decursul unui sfert de secol (’64-90). Au fost ca un “girant” in afacerea asta.
e interesant si faptul ca avionul e un Ilyushin Il-18, l-am recunoscut – cu care era dotata numai sectia “de elita” a taromului – de ex. avionul lui Ceausescu, cu care mergea în vizita în alte tari… si avioane pe care le foloseau “oamenii importanti” când trebuia sa se duca cu avionul :)
domnule Alex, am sa va comunic o posibila elucidare a misterului. mi-a ramas si mie in minte acest set de fotografii deosebite si, citind astazi din cartea lui Gheorghe Florescu “Confesiunile unui cafegiu”, am remarcat un pasaj care – desi vorbeste de anul 1973, pare sa se impace cu povestea acestei fotografii. citam:
“Intr-o dupa-amiaza a verii lui 1973, in fata magazinului opreste un Volvo negru. Din masina coboara doi barbati, ambii imbracati elegant, foarte sobru, cu palarii de fetru negru cu boruri mari. Pe unul il recunosc imediat: este Eminenta Sa Rabinul-sef al Cultului mozaic din Romania si presedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, Moses Rosen. Pe celalalt nu-l cunosteam, dar aducea putin cu secretarul de stat al SUA Henry Kissinger. (…) La putin timp dupa, revine insotitorul domnului Rosen, domnul Morski, si astfel stabilim o legatura trainica, benefica pentru ambele parti.
Bernard Morski era la vremea aceea administrator si majghiah (supraveghetor de ritual mozaic), cel putin asa suna functia sa oficiala; dar era, in realitate, o persoana mult mai importanta. Nascut la Arad in 1920, intr-o familie de mari oameni de afaceri evrei din Banat, micul Bernard a primit o educatie aleasa. Cunoscator a mai multe limbi straine, a intrat de tanar, alaturi de tatal sau, in comertul cu lana, al carui monopol in Romania era detinut la un moment dat de familia sa, ca principal achizitor. Din acest motiv, dupa razboi intra in conflict cu autoritatile comuniste, este supus unor cercetari extrem de dure, soldate cu un proces rasunator, in urma caruia este condamnat la munca silnica pe viata. (…) Dupa ce iese din puscarie, domnul Morski e angajat administrator in cadrul Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania cu sediul in Capitala, in strada Sfanta Vineri 9. Extrem de priceput, este folosit la capacitate maxima de Federatie, atat in beneficiul evreilor din Romania, cat si, mai ales, al Statului Israel. Produse de cea mai buna calitate (conserve de legume si fructe, mezeluri si branzeturi preparate cuser) sunt trimise din Romania, pentru aprovizionarea armatei israeliene, sub supravegherea stricta a acestui om, al carui rol devine de cea mai mare importanta.”
daca e sa ne incredem in relatarile lui Gheorghe Florescu, a carui carte o recomand cu caldura, acest Bernard Morski – care “aduce putin” a Henry Kissinger si care are legaturi puternice cu comunitate evreiasca din Romania dar si cu afacerile statului Israel – ar putea fi domnul din fotografie. mai ales ca 1964 a reprezentat pentru Romania anul amnistiei generale a detinutilor politici din inchisorile romanesti (cum era si cazul acestui Morski, inchis initial “pe viata”).
Kissinger a avut un frate?
Am mai auzit de cateva ori teoria asta. Radu Cosasu probabil stie daca da ori ba.
Foarte interesant, si vad ca circula, a ajuns si in Africa de Sud.
Am sa-l trimit si eu in Israel unde am prieteni vechi din Romania.
Cind am ajuns la poza cu “ghidul” privirea mea s-a dus instinctiv spre dreapta, la tinarul imbracat in costum. (Numai dupa ce am citit comentariile mi-am dat seama ca Alex se refera la tipul din stinga cind intreaba “dar cine este ghidul?”. Cred ca tinarul din dreapta este “ghidul”, in uniforma ONT (Oficiul National de Turism)…daca speculam mai departe, inseamna ca barbatul din stinga (Kissinger sau nu) este autorul pozelor, si cred ca apare evident de ce nu a notat “Eu si ghidul”; pozele ii apartineau si fie el sau oricine altcineva (din anturajul sau) le-ar fi vazut nu ar fi avut nevoie de nici-o lamurire cu privire la identitatea barbatului din stinga.
Detaliile referitor la tehnica cu care au fost facute pozele e si mai relevanta: in 1964 Beatles-ii au turnat filmul “A hard day’s night”, era …alb-negru. Fotografia color era o raritate mare si in Vest, iar o tehnica ca cea descrisa (diapozitive holografice) nu si-o putea permite orice om de rind. In Romania diapozitivul color a fost disponibil pt. public numai dupa 1975, iar poze color…(cu exceptia laboratoarelor foto ale Securitatii)…numai dupa 1989, decembrie, 22.
In plus, va asigur ca in 1964 nu existau nici-un fel de turisti din tarile capitaliste, ce sa mai vorbim USA. Period. Portile s-au deschis numai dupa venirea lui Ceausescu la putere, cind Romania a recunoscut oficial Germania Federala, si s-au stabilit relatii diplomatice. Anii 1965-1970 au fost cei mai “aerisiti” ani, se cinta Beatles la radio Bucuresti, Sincron au scos un LP in …engleza, tineretul “studios” dansa rock’n roll si twist, si se vindeau tigari straine la chioscul de tigari din colt…(de exemplu eu fumam, pe ascuns, Ariel mentholate, frantuzesti?, era 6 lei un pachet…la fel ca Amiralul romanesc)…Piff le Chien se vindea la chioscul de ziare, 4,50 lei, dar in mahalaua mea veneau numai 2 exemplare pe saptamina…am prins vremuri bune.
Masinile din fata ONT erau…(in 1964) masini trimise de naivii din Vest la rudele din Romania si…confiscate de statul romanesc la granita, cu numar de New York cu tot. Le redistribuiau pe la intreprinderi, la directori, sau la ONT. Totusi prin 1964 deja se importau autoturisme Fiat (600, 850, 1100 si 1300, precum si 1800 cmc) si Renault (1100 si 1300 si Gordini, 850), precum si Skoda din Cehoslovacia, iar de la rusi veneau Moskwich, Volga si Pobeda, precum si Warsawa copie dupa Pobeda de la polonezi…pe strazi nu prea se vede nici-una dintre astea, in pozele cu pricina, curios, nu?
Bafta.
I’m just gonna leave this here…
http://www.berbec.com/pete/index.html
Poate privind fotografiile cu un vizor stereo (Sunt fotografii stereografice, nu holografice cum scria cineva mai sus, adica doua fotografii produse cu un decalaj aproximativ egal cu distanta ochilor, deci cam 6,5 cm.) se poat spune mai multe in legatura cu asemanare personajului din poza cu Kissinger. Pozele stereo pot fi prelucrate la calculator si astfel incat sa poata fi privite (chiar si pe www) cu o pereche de ochelari rosu-verde. Poate asta ar ajuta.
Fotografiile stereo de tipul celor de mai sus nu sunt anaglyph (sa fie vazute folosind ochelari rosu/albastru).
O metoda (empirica, dar care functioneaza perfect chiar si pe monitorul calculatorului) pentru ale vedea 3D este incrucisand incet ochii in spatiul dintre imagini.
P.S. Merci Alex pentru pozele din ’64
Este Aeroportul Oficial – Bucuresti Otopeni!!!!!!!!!!
Buna ziua,
Eu nu prea vad asemanarile la care se face referire. Cel din fotografia facuta la aeroport nu seamana cu Henry Kissinger. E de ajuns sa te uiti la barbie (mult mai ascutita a persoanului de la aeroport) si la frunte (in cazul lui Kissinger fruntea pare mai tesita din cauza calvitiei ). E simplu, intre cele doua persoaje nu exista legatura. Ca sa nu mai spun de aspecte legate de constitutie fizica (inaltime, greutate, varsta etc.).
De ce presupuneti ca personajul din stanga este denumit “Ghidul”? Cel mai probabil persoana din dreapta a indeplinit aceasta functie. Din imbracaminte si atitudine se poate deduce destul de usor ca persoana din stanga nu este din Romania si se pregateste sa plece, avand si un bagaj de mana.
Asemanarea cu Kissinger este extraordinara, prezenta acestuia in Romania fiind plauzibila.
Puteti verifica daca scrisul de pe fotografii este asemanator scrisului de mana al lui Kissinger?
Referitor la comentariul de mai jos:
> Corneliu says:
> In plus, va asigur ca in 1964 nu existau nici-un fel de turisti din tarile capitaliste, ce sa
> mai vorbim USA. Period. Portile s-au deschis numai dupa venirea lui Ceausescu la
> putere, cind Romania a recunoscut oficial Germania Federala, si s-au stabilit relatii
> diplomatice.
D-l Cornelius vorbeste din necunostinta de cauza. In 1963 matusa mea din SUA a venit cu o masina Simca cumparata in Franta pe care ne-a lasat-o si parintii mei au inmatriculat-o. Am circulat peste tot in Rom^nia si am intalnit si alti americani. Peste tot rom^nii ne inconjurau masina, ii incercau suspensiile, era ca la circ. In 1963 a avut loc Expozitia Americana in mai multe orase din Romania. Toata aceasta deschidere a fost precedata de vizita in 1959 in SUA a lui Gaston Marin. Acesta, un evreu, cel mai apropiat consilier al lui Gh.Gh.Dej, a deschis calea creditelor occidentale in Rom^nia. Ceausescu a mostenit o situatie creata de Dej (inclusiv mandatarii) pe care a distrus-o. De fapt Ceausescu a inchis portile care le-a deschis Dej.
> De fapt Ceausescu a inchis portile care le-a deschis Dej.
Da, doar ca le-a inchis, sa zic, prin 1977. Pana atunci a facut multe lucruri foarte bune. Desigur, din ’77 (sa zic) a fost din ce in ce mai rau pana in ’89 cand a fost catastrofal.
P.S. Ceausescu singur la putere a deschis portile unor inchisori in care Stalin/Pauker si Dej (si Ceausescu) aruncasera niste oameni foarte valorosi, de neinlocuit.
Ceausescu a inceput sa stranga robinetul dupa vizita din ’71 in China si Coreea de Nord, intalnirile cu Mao si Kim Ir Sen determinandu-l sa adopte un national comunism autodestructiv. Romania a avut parte, in acest fel, de o a doua perioada foarte dura de comunism, in timp de in celelalte tari, comunismul a ramas un regim autoritar, chiar criminal, insa nimic comparabil cu prima perioada de teroare, cea din anii lui Stalin.
Practic, avem gratie misteriosului american si al aparatului sau performant, acces la Bucurestiul comunist pre-ceausist, care nu arata chiar asa de rau in comparatie cu Bucurestiul anilor 80, ale carui imagini le puteti vedea si pe blogul lui Alex si in fotografia d-lui Andrei Pandele.
Corneliu spune “poze color…(cu exceptia laboratoarelor foto ale Securitatii)…numai dupa 1989, decembrie, 22.”
Imi pare rau dar am poze color facute la mare in 1982, iar poza de la sfarsitul clasei I din 1986 o am tot color.
Bafta!
Eu din toata povestea nu am inteles de unde se deduce ca personajul in varsta este ghidul si cel tanar americanul care a facut fotografiile? Daca nu exista specificat clar acest lucru, eu as banui ca mai degraba personajul din stanga, asa-zisul Kissinger este “fotograful” american si tanarul securist este ghidul…
Referitor la prezenta strainilor in Romania anilor 60: Copilaream in Gulesti, in blocul 2 de pe Flamanda. In anii 63-65, pe scara mea, la etajul 3, venea in timpul verilor, un italian, dl. Tozoni (parca sa fi fost si-o marca de uleiuri de masina?). Era gazduit de catre o vecina.Nupotspune ca erau rude ori ba, nu stiu. Intr-una din veri acest domn a venit si cu un baiat de varsta noastra, pe care il invatam sa manance seminte de floarea soarelui( 25 bani cornetul, semintele de dovleac fiind 30 bani). Scriu asta nu pentru vreo tusa politica a acelor vremi (eram complet pe-afara, aveam 9-10 ani pe-atunci) ciptr. ca m-a palit nostalgia. Sa nu uit: la un mom. dat doamna asta chiar m-a rugat pe mine si inca un baiat de pe scara sa pandim si sa turnam pe cei care, in vreo doua randuri rupsesera steaua de pe botul Mercedes-ului italianului…Ne-a dat lame de ciunga si ne-a promis si mai multe ca ne da…Imi cer scuze pentru tot ce-am scris. Dar nu pot sa inchei fara sa amintesc de anii acestia aigumei de mestecat: eram la Palatul Pionierilor (Cotroceni) si de-acolo, in functie de banii de buzunar, cumparam ciunga cu tatuaje, in loc sa cumparam sandvisuri cu parizer si gogosari murati in pauza…Doamne, s-au dus anii…
Nu e Kissinger. Nu seamana. Dar este interesanta presupunerea. Oricum “Kissinger” are trasaturi specifice evreiesti. E posibil sa fie un agent al Mossadului. Nu prea cred ca se implica CIA pentru scoaterea unor evrei romani din Romania catre Israel. Asta a fost treaba serviciului secret israelian. Cat despre tanarul din dreapta, e posibil ca acesta sa fie un tanar roman securist care asigura “bunul mers” al operatiunii de transbordare a persoanelor. Cel care a facut fotografiile e clar ca a avut legatura cu operatiunea de la aeroport. Acesta pare a fi un polonez (avand cetatenie americana?) care a venit in Romania prin Budapesta, asa cum se si relateaza. Cetateanul polonez era dintr-o tara “prietena” si deci erau mai putine suspiciuni indreptate asupra lui, avand astfel o libertate de miscare care i-a permis sa realizeze si fotografiile. Aici apar indicii care ne-ar condce la ideea ca “fotograful”, probabil tot de origine evreiasca, a fost omul de legatura al Mossadului, care a “asigurat” traseul agentului Mossad pe parcursul operatiunii.
PS: Ce mi-a mai placut sa “brodez”!! :)
“Solutia” la intrebarea daca unul din personajele din fotografie este sau nu Henry Kissinger a fost data de “florin” pe data 13 Februarie 2009.
Informatiile preluate din cartea lui Gheorghe Florescu – “Confesiunile unui cafegiu”, sunt corecte!
Va salut.
M-am apucat sa citesc “Orizonturi Rosii” a lui Pacepa din multiple motive si am ajuns la un pasaj in care povesteste despre un “deal” pe care Dej l-a avut cu Israelul exact in perioada aia. Citind, mi-am amintit imediat de pozele de pe blog si am intrat sa vad daca exista vreo referire. Trecand peste gradul de adevar din “cronicile” fostului general de publicitate, cred ca poate fi inca o piesa din puzzle.
Citatul este in link si ce ne intereseaza incepe de la jumatea paginii: “Petrolul, evreii si germanii, marfurile noastre cele mai bune la export”
http://www.wattpad.com/108759-orizonturi-rosii-mihai-pacepa?p=38#!p=37