Daca tot am vorbit despre Bucurestiul anilor 1900, poate ca este bine sa vedem intreg contextul. Aceasta este o harta a orasului din perioada respectiva, harta ce am decis sa o impart cu voi. By the way, stiti cate harti ale capitalei de la inceput de secol, la rezolutie buna de tipar, gasiti pe internet? Va spun eu, nici una. :) De fapt acum exista una, e atasata acestui post.
Documentul, realizat in Germania de catre unul dintre cei mai cunoscuti furnizori de harti din Europa, Wagner & Debes, localizati in Leipzig, ne aduce aminte de un Bucuresti ce se inscrie cu usurinta in zona considerata a fi centrala in zilele noastre. Din Tineretului pana in Piata Victoriei si de la Obor pana la Palatul Cotroceni, cam atat tinea distractia strabunicilor nostri.
Diferentele sunt pe alocuri usor umoristice: Gara de Nord avea o singura linie, Sos. Titulescu se numea Bonaparte, Calea Dorobantilor incepea din Calea Victoriei si se termina in Stefan cel Mare, nici urma de Piata Dorobantilor, Bulevardul Dacia inca nu exista, Bulevardele Catargiu – Magheru – Balcescu erau inlocuite de un lung Bulevard al Coltei ce se continua cu micuta Strada Coltei ce traversa Piata Universitatii din zona Dalles pana in Piata Sf. Gheorghe, pe locul Bulevardului Bratianu de astazi.
Sigur sunt multe lucruri de descoperit asa ca va invit sa completati informatia.
Aaa, sa nu uit… hires-ul :)
Multam ! Foarte buna informatia . Harti de la 1900 intr-adevar nu se gasesc . Exista in schimb planul intocmit pt generalul Boroczyn la 1852 si inca unul de dupa 47 (ti le pot pune la dispozitie daca nu le ai deja – rez enorma). E interesant de urmarit evolutia in timp mai ales suprapus cu planurile actuale . Intre 1847 si 1900 sunt oricum diferente greu de sesizat dar interesante fata de extinderea dar si vastele mutilarile comuniste .
Multumim, Alex!
Chiar foarte interesant de comparat.
@ cosmin: incearca sa compari o harta din, sa zicem, 1980 cu una din 1989. Schimbarile sunt dramatice.
Revin: ai gresit denumirile :)
Soseaua Bonaparte este astazi bd. Iancu de Hunedoara (fost Ilie Pintilie).
Bd. Titulescu era Soseaua Basarabilor pe atunci.
Bd. Coltei era, in principiu, actualul bd. Lascar Catargiu si tinea doar pana la Romana. Dupa aceea, incepea bd. Take Ionescu (Magheru de azi) – nenotat pe harta (probabil nu primise numele inca, desi slabe sanse), pana la str. Clementei (actuala C. A. Rosetti), de unde se continua cu viitorul bd. Bratianu (actual Balcescu), numit atunci strada Coltei, pana la Pta Bratianu (Universitatii). Bulevardul Bratianu de azi (fost 1848, fost Brancoveanu), se numea Ulita/Strada Coltei pe atunci si era cat Lipscani.
Interesanta si zona “rasa” de Ceausescu, cu stradute mici si intortocheate.
Cert este ca harta e mai veche de 1906, am vazut ca Pracul Carol nu exista.
Coincidenta face sa am o harta identica (din cate stiu, harta postata e chiar din 1899). Din motive care-mi scapa am tot amanat sa o postez pe internet pe a mea. Acum e prea tarziu :)
Referitor la Strada Coltei lucrurile sunt incurcate pentru ca sunt doua segmente distincte. De la Universitate spre Romana si de la Universitate spre Unirea
Spre Romana: Ulita Coltei devine strada Coltei, largita la inceputul secolului XX si transformata in Bulevardul I.C. Bratianu (vezi scena demolarilor din Patul lui Procust) redenumit ulterior N. Balcescu + Magheru.
Mergand de la Universitate. spre Unirea, Strada Coltei a devenit pe rand Constantin Brancoveanu, Albert I al Iugoslaviei, I.C. Bratianu, Bulevardul 1848, si din nou I.C. Bratianu.
Multe din denumirile mari ale Bucurestiului au fost date imediat dupa 1877. Calea Rahovei, Calea Plevnei, Calea Grivitei, Calea Victoriei, Calea Calarasilor, etc. (Interesanta ar fi in sensul asta o harta de dinainte de 1877 cum ar fi harta Boroczyn pomenita mai devreme de Cosmin, de care doar am auzit si am vazut un fragment reprodus execrabil).
@ Tudor: esti sigur ca bd. Bratianu de azi s-a numit si Albert I? Ca Iugoslavia n-a avut niciun Rege pe nume Albert, si oricum denumirea s-ar referi la Albert I al Belgiei mai degraba, tara cu care Romania avea relatii stranse in perioada aceea.
Bd. Bratianu (fost 1848, fost Brancoveanu) a fost “definitivat” de-abia in anii ’50 prin inchiderea unor fronturi, asadar si-a pastrat aspectul de ulita pana in perioada interbelica.
Cea mai frumoasa surpriza avuta zilele astea:ma fascineaza Bucurestiul vechi…si ce ai facut tu, e foarte fain…merci!
Am incercat de mai multe ori sa-mi gasesc un punct de reper si foarte repede ma pierdeam. Ce pacat ca nu putem apasa un buton (ca in Google Earth) si sa privim imaginile din satelit din acea vreme :)) Oricum, putem sa ne imaginam. Multumim pentru harta!
Update:
Harta e mai veche de 1903, vad ca Gara Obor nu exista :)
@cosmin
Intre 1847 si 1900 sunt diferente enormissime in aspectul Bucurestilor. S-a trecut de la reteaua si aspectul orasului de tip fanariot la cel vestic-european din vremea lui Carol.
@Tudor
De la Universitate, strada, indifrent cum se numea (foata Ulita a Coltii) ajungea in linie dreapta DOAR pana la Pta Sf. Gheorghe. Dupa aceea urma o retea de stradute, acum “taiate” de actualul bulevard. Zona a fost demolata in 2 etape. O data in anii 30, apoi in anii 50. A disparut atunci o straduta – Bazaca., portiuni din str. Lipscani, Baratiei, din Calea Mosilor care “pornea” din Pta Sf Anton (pta de flori).
@Alecu In zonele nedemolate reteaua de strazi e aproape neschimbata.
@ Brebe
Gara Obor cred ca exista dar nu intra in harta.
@radu oltean
Daca gara Obor ar fi existat nu ar fi trebuit sa fie reprezentata si linia care o lega de Gara de Nord? Vad ca pe strata Cimitirului (in apropiere) actuala Reinvierii nu e nimic
Si unde mai pui ca Stefan Furtuna – strada in vecinatatea mea- se chema Francmasonilor!!! Ce simpatic! Acum e plin de dom’soare cu tarif si pesti de asfalt…Or fi fost francmasoni pe vremuri pe aici..
O sa incerc sa caut ceva referinte….
Multumim!
Domnule Alex, sunteti extraordinar :)
Noua ni se cer planurile vechi ale orasului pentru comparatie, la facultate (Urbanism), dar nu ni se si furnizeaza.
Inca o data, multumiri.
Domnule Alex,
Va adresez rugamintea de a-mi comunica ( daca este posibil), unde se poate regasi urmatoarea adresa : strada Bonaparte nr.8, din Bucuresti.
Vizualizind hartile nu am fost in stare sa identific adresa de mai sus.
Cu deosebit respect si consideratie.
din pacate nu stiu.
@ Tudose: strada Bonaparte, mai degraba Soseaua Bonaparte, este actualul bulevard Iancu de Hunedoara, care se intinde de la intersectia Caii Dorobantilor cu Soseaua Stefan cel Mare pana la Piata Victoriei.
Numerotarea nu stiu daca a fost mentinuta. In perioada comunista, bulevardul se numea Ilie Pintilie.
Dar stie careva cum se numea.. Splaiul independentei?sau macar istoricul sau ..ma intereseaza ff mult acest aspect. Multumesc
harta am vazut-o la un eveniment gen ” nopti albe ” la muzeul de istorie.am petrecut in fata ei cam 20 de minute eu cu un prieten si doua doamne in varsta care ne descriau anumite zone de pe harta.
Am salvat harta mai de mult, insa am uita sa multumesc, asa ca: Multumesc pentru harta!
Multumesc ca existi!
Am gasit intamplator blogul tau in peregrinarile mele pe net in cautarea Bucurestiului vechi,uitat, daramat, ciopartit si mult prea drag sufletului meu obosit de galagia, mizeria, ingramadirea a ceea ce azi numim Bucresti.
Bunicul meu matern s-a asezat in Bucuresti in 1919, cu chirie, intr-o casa de la nr. 24 de pe strada Argentina (paralela cu aleea Blank), apoi a cumparat pe Soseaua Bonaparte la numarul fost 22 apoi 24, apoi 26 si din nou 24, incepand cu anul 1920 pana in 1925, cateva parcele de teren. Pe aceasta locatie se afla o veche casuta batraneasca pe care a amenajat-o si a modernizat-o si incepand din 1920 – in conformitate cu Bilet de Autorizatiune nr. 492/10 octombrie 1920 “Noi, primarul Capitalei, acordam dlui D.Marcovici & Compagnie, permisiunea de a infiinta un Auto Garaj cu depozit de benzina si derivate…” (eliberat de Primaria Comunei Bucuresti – Serviciul Sanitar)”. Garajul Bonaparte a functionat pana la Nationalizarea din 1948. Dupa nationalizare, preluat de Distributia, apoi Peco, a continuat sa functioneze in curtea noastra, centrul de distributie produse petroliere (Gazarie ii ziceau). Garajul avea dotari ultramoderne, rampe, depozite subterane de combustibil, pompe si conducte, birouri. In 1950 la urmatoarea nationalizare bunicul a pierdut casa veche, imobilul nou ridicat in 1938 dupa ani de truda si cei 1000 mp de teren. A murit in 1961, bolnav, fara niciun mijloc de trai, dar cu norocul de a nu fi fost aruncat in vreo inchisoare, ca fost exploatator. Ani de zile dupa nationalizare, mecanii care lucrasera la garaj veneau sa-i aduca ceva hrana si sa se intereseze de soarta lui, pentru ca el ii invatase meserie si le urmarise formarea educatiei si a familiilor. Astazi, pe terenul bunicului meu (si revenit mie cu acte in regula de proprietate), spre strada, acolo pe unde se intra in Garajul Bonaparte, este cladirea Uzin International. Iubesc Bucurestiul, istoria sa, strazi, case, familii…Acesta este si unul din motivele absurde pentru care nu am emigrat la timp!
lui Tudose pot sa ii raspund urmatoarele: Pe partea numerelor cu sot de pe Soseaua Bonaparte, prima casa – colt cu fosts Ana Ipatescu, nu am apucat-o, era un mic spatiu verde, o casa cazuta la un bombardament (din spusele bunicilor),. urmatoarea casa era Garnizoana Palatului Victoria (adica la nr. 4). Apoi era Casa Iorga parca – superba, stil Brancovenesc (avand in spate si o anexa cu sala de conferinte – Andrei Pippidi trebuie sa stie istoria casei). Urmau vreo 2 case cu doua etaje, mai era o curte plina de flori, cu o casuta pitita departe de strada, apoi fabrica de paine fosta Gagel, apoi Gh. Doja, apoi o curte de tip vechi bucurestean, cu casute lungi – vagon – de o parte si de alta, apoi, in coltul aleei Geneva, o vila superba. Peste toate a trecut tavalugul demolarilor dictate de bratul criminal al lui Ceausescu in 1986.
Scuze pentru acest site (“miscarea”), dar articolul merita a fi citit.
http://www.miscarea.net/1-manzatti-bucurestii-copilariei.htm
Bucurestii copilariei mele – Revista Scriitorilor romani anul XV – 1978
Bucurestii vechi nu dadea sansa unora ca Becali la palate;))
Hello,
I am a descendent of the Gagel family who owned the Gagel Fabrica de Paine. I am very interested in learing more about my family. I understand they were well known, and that they were also persecuted by the communists, since they were “capitalist Germans”.
Any help you can give for me to do more research would be very geatly apprecated. Keep up the good work!
Sincerely,
James Gagel, Esq.
Miami, Florida, USA
Sant pasionat de fotografie de mic copil,tocmai se implinesc vreo 40 de ani de cand am apasat prima data pe un declansator foto Apoi desigur am continuat cu laborator ,tehnica foto si cinematografica. Si nu am scapat de acest microb nici azi asa ca urmaresc de mult timp acest site care il gasesc cu totul deosebit. Si pentru ca am locuit din todeauna in Bucuresti si cunosc bine cum s-a dezvoltat si modernizat orasul ,sigur ca am avut o mare placere sa gasesc aceste doua harti vechi ,deosebit de rare din 1900 si 1935 si la o calitate excelenta. Vreau sa va felicit si sa va multumesc pentru activitatea pe care o desfasurati ,cu rezultate deosebite.
Daca credeti ca sant interesante, am sa va trimet niste fotografii f.vechi cu strabunicii mei ,unele cu mult inainte de 1900. Voi reveni. Multumesc mult.
as dori si eu o harta cu zona Dristor din Bucuresti in anii 50 sau mai devreme daca se poate, zona se numea Dudesti-Cioplea!… Ma poate ajuta cineva?
Domnule Alex,va felicit ! Simplu. E mare pacat ca nu sunt multi cei care fac asta… Credeti ca e mult daca va rog sa ma ajutati cu o harta a Bucurestiului din perioada 1930-1940? Sau cel putin zona cuprinsa intre Sos. Panduri, 13 Septembrie, Biserica Sf. Elefterie si Palatul Cotroceni. Va multumesc anticipat, Cristian Vasilescu.
Planul este post 1910. La punctul 7 este figurat Ministerul
Lucrarilor Publice, actuala Primarie a Municipiului Bucuresti.
Aceasta cladire a fost terminata in 1910.
Mii de multumiri pentru postarea acestei harti la o
rezolutie atat de buna ! Am si eu o intrebare: Am locuit pana la
“marea demolare” pe strada Petre Locusteanu, astfel denumita pana
la disparitia de pe harta Bucurestiului. Era o strada perfect
paralela cu strada Casarmei(asa cum apare in aceasta harta)
Imobilul in care locuiam a fost numerotat pe strada Cazarmii nr.7A
(nu am inteles niciodata de ce). Aveam acces pe ambele strazi
printr-o curte lunga,comuna. Vreau sa stiu daca strada Petre
locusteanu s-a numit inainte strada Garlitei. Denumirea cand a fost
schimbata si cu ce ocazie ? Stiu ca Petre Locusteanu a fost un
scriitor ce a trait intre 1883 si 1918 . Oare care sa fi fost
motivul schimbarii denumirii strazii ? Decesul lui, sau in memoriam
?
stie cineva akum ce se afla in locul parcului stavar?
eu am o harta de la 1770 in care sunt delimitate foarte
bine mahalalele urbei de atunci. Din pacate :)) am rupt-o dintr-o
carte facuta in Franta acum vreo 30 ani, care era plina de harti cu
capitale si nu o pot posta nicaieri. Aceasta harta seamana cu cea
maghiara de pe alte site-uri dar e hi-res si foarte
utila.ms
Aici au inceput sa apara harti vechi si f. vechi (si nu numai)
ciao, cine poate sa ma ajute cu un harta a bucurestilui facuta inainte de comunism si dupa comunism ! mi-ar fi placut sa compar schimbare orasului in acesta perioda !
va rog poate sa ma ajute cineva ??? imi trebuie pt proiectul meu de diploma
please, please please!!!!!
salut am si eu o rugaminte cdaca ma puteti ajuta .. doresc si eu niste harti mai vechi sa zic de prin 1911 incoace, cu denumirile strazilor si numerele la ele daca puteti sa ma ajutati mail jeleuuk@yahoo.co.uk multumesc anticipat
buna ziua.am si eu o rugaminte daca ma poate ajuta cineva….,in ani 50 era str.d.caragiale…daca stiti cumva cum se numeste acum….multumesc anticipat….maill deheleandana89@yahoo.com
Consider studiile hărților vechi a fi foarte fascinante. Nu am vizitat Bucureștiul în niciodată în adevăratul sens al cuvântului, motiv pentru care aș dori să vă întreb, domnule Alex, dacă reperele spațiale din literatură, precum strada Preoteselor din nuvela La țigănci a lui Mircea Eliade, sau strada Antim din romanul Enigma Otiliei al lui Călinescu, au corespondent în realitate.
buna seara. am o rugaminte – caut de multa vreme str. NICULCEA in Bucuresti. A existat cu siguranta – dar nu reusesc sa depistez ce s-a intamplat de au disparut complet orice informatii. La nivelul anilor 1940-1950 a existat sub aceasta denumire. Ori a fost demolata , ori i s-a schimbat denumirea. Si intr-un caz si celalalt nu am reusit sa aflu nimic despre unde a existat aceasta stada. Ma gandesc ca poate hartile acestea vechi pe care le detineti au si un nomenclator al strazilor. Astazi exista str Ion Neculce ( langa cimitiril evreesc de la Bdul Ion Mihalache , vechiul Bd 1 Mai ) – poate ca in trecut se numea neculcea ?? Poate ma puteti ajuta.
Va multumesc anticipat. email : mariana.raducan@raducanpartnes.com
Caut o harta de prin 1950 unde sa fie vizibil cringasiul vechi nu numai partea de la podul grand pina la piata ci si de la piata pina la scoala , cu Breaza , Bute Gheorghe , capitan Margarit etc
Domnului Cristian Vasilescu
Stimate domn , se intampla ca eu sa posed o asemenea harta , pe care v-o pot pune la dispozitie cand doriti !Cu stima al dumneavoastra Mihail Alexe .
Harta pare afii dupa 1937. Primele strazi (strada) in cartierul Vatra Luminoasa (A,B,C) au fost deschise in 1937
Alte harti ale Bucurestiului facute de Geographische Anstalt Wagner & Debes pot fi gasite la http://www.discusmedia.com/catalog.php?catId=17.1.1.
1905 – la aceiasi scara ca mai sus 1:31.000 (harta diferita) si 1911 & 1914 la 1:32.000.