Cu toții v-ați jucat cu un cub Rubik, dar nu cu această variantă, sunt convins. Așa cum știți, rezolvarea unui cub original se găsește în situația în care toate fețele acestuia prezintă câte o culoare distinctă, plină. În cazul de față, chiar dacă păstrăm și abordarea clasică, cubul nostru poate fi rezolvat oricum, la decizia fiecărui utilizator în parte.
Cu alte cuvinte, nu corespondența culorilor este importantă, ci reinterpretările personale ale unei imagini – emblemă. Ne jucăm cu o figură, un portret, un simbol, dar nu doar cu îmbinarea și alterarea fizică, ci și cu o dimensiune mai mult sau mai puțin psihologică, politică, socială, poate chiar filozofică.
Am realizat aceste trei cuburi pentru a fi expuse, iar publicul a fost invitat să interacționeze cu ele. Fiecare a rotit fețele așa cum a dorit, stadiile au fost preluate de unii și apoi de alții în așa fel încât rezultatul este unul colectiv. La finalul zilei am fotografiat fiecare dintre fețe, șase pentru fiecare cub, optsprezece în total. Le găsiți publicate mai jos, eu le-am numit “versiunile comunismului”
Foarte interesant experimentul. Ai creat un joc fara reguli impuse si rezultate mereu diferite. Dintr-un anumit punct de vedere opere de arta. Ceea mi se pare un model mult mai aprope de modelul real decat precedentul. Dar poate ca scopul este diferit.